Chiar talmeș-balmeș, cel puțin dintr-un punct de vedere să-i zicem geografic. Unii i-ar zice Fusion dar ce avem aici include ingrediente aparent foarte diferite plecând de la sos Worcestershire, trecând prin Sumac și ajungând la ulei de Susan și orez cu cocos.
Cum am ajuns în această situație? Simplu, am două resturi de orez, unul făcut de mine la cuptor, gen Ottolenghi, celălalt, un orez cu cocos, rămas de la o comandă de la un restaurant Thai din zonă. Și dacă tot așa s-a nimerit, probabil cea mai bună idee este să le combin într-un soi de orez prăjit, la care pot adăuga apoi o proteină oarecare pe care văd eu cum o prepar ca să rimeze cu restul. Iar acum la muncă, nu la întins vorba!
Pentru marea majoritate a preparatelor mele “Orientale” prefer pulpele de pui. Sunt foarte iertătoare la gătit indiferent cum le faci și au un pic de grăsime delicioasă în ele care adaugă un pic de complexitate în mai orice mâncare. Le-am marinat într-un amestec de sos Worcestershire, usturoi dat pe microplane, oțet de mere, un pic de miere și paprika. Am în imagine Sumac și cimbru, pe care le voi folosi la gătit.
Zis și făcut, am amestecat pulpele cu cimbru, sumac, paprika și un pic de ulei de măsline în tigaia de inox, pe care am pus-o în cuptorul reglat la 350F (175C) la roasting cu convecție. Nici nu mă mai ating de ea până nu e gata, ceea ce nu va lua extraordinar de mult, probabil în jur de 20 de minute.
Ne vom concentra acum pe cele două orezuri pe care le voi îmbunătăți cu ceapă roșie, ghimbir, usturoi, morcovi baby, ulei de susan și cilantro proaspăt. Am și un pic de sos, o altă rămășiță, de la un pui Cacciatore, văd eu cum îl încorporez.
Începem cu morcoveii tăiați rondele pe care-i călim într-un pic de ulei de floarea soarelui, la foc mediu-iute.
Când morcovii s-au înmuiat un pic, am adăugat ceapa verde, usturoi și ghimbir date pe microplane, la care am adăugat cozile de la cilantro, tocate mai mărunțel.
Sosul vine și el adăugat, apoi cele două feluri de orez plus un pic de ulei de susan. Grijă mare cu acest ulei, are o aromă puternică și, să-i zicem “invazivă”. Un pic dă un gust autentic acestui orez. Doar un pic mai mult și balansul aromei se duce într-o direcție din care este aproape imposibil de recuperat. Amestecăm totul bine-bine, tot la foc mediu-iute ca să scadă relativ repede. Orezul va începe să se “călească” și el.
Orezul este scăzut și prăjit un pic, nu mai avem decât să amestecăm în el un pic de cilantro. Nu este musai însă, cilantro poate fi substituit cu alte verdețuri cum ar fi pătrunjel, busuioc sau chiar și leuștean autohton.
Nimic special aici, doar aranjamentul meu favorit, cu furca. Gustul însă este deosebit, deosebit de bun, și în opinia mea și în cea a Crocodiluțelor mele, ne-am mâncat porțiile respective cu mare plăcere.
Nu cred că există o modalitate mai bună de a re-folosi resturi diverse de orez. În fine, combinația nu este musai să fie genul Asiatic, poate fi făcută în multe feluri în funcție de gusturile individuale și aroma de la care se pleacă.
Recent Comments