Sunt întotdeauna în căutare de rețete de pește diverse. Ar trebui să includem mai multă pescărie în dieta noastră dar nu prea am amatori în casă, ceea ce înseamnă că trebuie să păcălesc cumva situația. Eventual să mai inventez câte una, câte alta.
De multe ori mă inspir din ce mai văd pe Interneturile diverse, le combin în minte și încerc să-mi imaginez ce va ieși din combinația respectivă, luând în calcul una sau mai multe metode de preparare. Noroc că nu-mi iese fum pe urechi ca Bucătarului Suedez! Crocodiluțelor mele le plac cu deosebire somonul și păstrăvul, un mare avantaj aici pentru că au o carne un pic mai grasă care preia arome cu ușurință, pretându-se în consecință foarte bine experimentelor culinare ale sus menționatului bucătar.
Voi folosi somon, pe care îl voi freca cu un amestec uscat de rozmarin, ierburi de Provence, semințe de fenicul și coajă de portocale, la care voi adăuga boia afumată și piper multicolor proaspăt măcinat.
Răzătoarea microplane este de mare ajutor la rasul cojilor oricăror citrice, o recomand cu căldură!
Am adunat semințele, ierburile și rozmarinul tăiat mai mărunțel împreună cu coaja de portocală și sare la mojar. Le batem pe toate puțin ca să scoatem aromele din ele și să le amestecăm. Amestecul poate fi făcut fin sau lăsat mai măricel… la alegere.
Frecăm bine-bine somonul cu amestecul din mojar, îl “pudrăm” un pic cu boia și piper, după care îl lăsăm să aștepte 10-15 minute timp în care își trage un pic de aromă. Numai bine avem timp să încingem și cuptorul la 375F și să opărim repede niște fasole Franțuzească.
Când cuptorul este încins, ungem tigaia cu un pic de ulei de măsline, așezăm frumușel somonul în ea și o punem la “roasting” pe etajul de la mijloc.
Nu durează mult statul în cuptor, e bine să fim atenți să nu uscăm bunătate de pește, care e bun și aproape crud! Cam 10 minute a fost timpul magic în acest caz.
Cât somonul este la Cuptorescu avem timp să sotăm la tigaie în unt și un pic de usturoi fasolea Franțuzească de care vorbirăm mai devreme. Merge perfect drept garnitură lângă. O țăpligă de ceapă roșie ca garniș completează farfuria.
Am riscat un pic cu frecătura “uscată” a somonului, fetele mele nu sunt chiar moarte după semințele de fenicul, dar în crusta rezultată sub elementul de sus al cuptorului, componentele au “fuzionat” chiar un pic mai bine de cât mi-am imaginat când am pornit aventura. Zeița Fortuna a fost de partea mea! Poate ar trebui să încerc și un bilet de loterie?
Recent Comments