Să fiu sincer nici nu știu cum să-i zic mai bine… tartă? Danish? Vasile? O voi numi Șmecherie până una alta… aștept sugestii. Inspirația vine de la Spencer Watts dar este dusă mai departe decât ce a avut el în minte. Așa mi se mai întâmplă mie din când în când, am niște rotițe care mi se pun în mișcare, vreau nu vreau, și atunci este absolut musai să acționez în consecință.
În cazul de față a rezultat un desert care a fost primit cu apreciere universală în Casa Radu, inclusiv de către Soacra mea care, fiind diabetică, în general se cam ferește de dulciurile fabricate de subsemnatul. Asta deși acest subsemnat se chinuie să le facă cât mai puțin dulci. Cu excepții bineînțeles.
În fine, succesul acestor “șmecherii” s-a tradus prin includerea lor într-un meniu special dedicat sărbătoririi Socrului meu care din nefericire ne-a părăsit în 2019. Ca idee, el a dorit ca noi să ne adunăm de ziua lui, să bem o șampanie meserie și să ne amintim de vremurile bune petrecute cu el. Noi am zis că șampania, așa pe burta goală nu respectă tradițiile noastre de familie, deci am adăugat câte una câte alta, mai un aperitiv, mai un desert, mai o aia… așa, pour la bonne bouche. Ne amintim cu mare plăcere de sufletul lui înțelept și mărinimos. Cam așa.
Avem destule adunate la poza de grup dar, analizate fiecare pe scopul lor, lista e mult mai simplă și mai ușor de interpretat. La capitolul arome avem sirop de arțar, cardamom și coajă de lime, care se vor maria foarte bine cu categoria fructe de pădure, mai precis zmeură și afine. Aluatul este foietaj de cumpărat. “Umplutura” va fi de două feluri, una cu brânză cremă pentru foietaj și alta ca un soi de “frișcă”. În ambele umpluturi foi folosi și creme fraiche. V-am zis că nu e chiar așa de complicat.
În vasul de la mixerul cel mare am amestecat mai întâi brânza cremă cu un pic de zahăr, creme fraiche și cardamom. Când am terminat cu crema de brânză, în acelasi recipient, spălat bineînțeles, am făcut și frișca, din cremă de 35%, creme fraiche, indulcită cu sirop de arțar.
Sunt două mici secrete aici de notat și amintit. Frișca se face mult mai repede și își menține structura mult mai bine dacă componentele sunt reci, direct de la frigider. Altfel nici gând să pui sirop de arțar, adică un alt lichid și să se facă “tare”. Se face ea dar va avea mult mai puțin “aer” în ea. În fine…
Al doilea secret este că aroma siropului de arțar dispare dacă acest sirop este încălzit către fierbere. Din acest motiv nu l-am folosit în crema de brânză, care va intra la cuptor ci în frișcă. Dacă îl bagi la cuptor sau îl fierbi în orice combinație, în principiu mai bine folosești zahăr. Dacă nu mă credeți, întrebați-vă de ce siropul de arțar de calitate se ține la rece o dată desfăcut. Mda.
Foietajul l-am împărțit în 4 iar în interiorul fiecărui “sfert” am “scrijelit” margini, după cum se vede. Aceste “marcaje” nu sunt decât superficiale. Vedem imediat de ce.
În interiorul “marcajelor” create mai sus așezăm un strat de cremă brânză pe care îl întindem cât mai plat. Presărăm un pic de zahăr brun peste, și tava o punem pe ultimul rând de jos, în cuptorul preîncălzit la 375F și setat pe “baking”.
Durează cam 20-25 de minute ca foietajul să se coacă bine. Dacă tava este pusă la nivelul cel mai de jos al cuptorului atunci și “fundul” acestor tarte va fi bine copt. Ce s-a întâmplat după cum se vede, brânza s-a copt și ea, și a prins chiar o mică crustă de la zahăr deasupra. Marginile exterioare rezultate din marcaje au crescut și acum înconjoară bine umplutura. Lăsăm afacerea să se răcorească bine, înainte de asamblajul final.
Mda, ca de obicei, am rămășițe de foietaj pe care le întind, rulez ceva în ele și rezultă un aperitiv așa… mai amuse bouche … vorba Francezului. Crocodiluțele mele întotdeauna apreciază aceste aperitive ori cu cașcaval ori cu șuncă ori cu prosciutto… ori combinate alpine… în funcție de ce-mi trăznește când mă uit prin frigider.
Și iaca Șmecheria asamblată la final. Peste brânza cremă am pus câteva fructe de pădure, după care am pus frișca aromată, încă o mână de fructe de pădure garnisite la final cu coajă proaspăt rasă de lime. Este un desert care este și dulce și un pic sărat ca să aibă savoare și acrișor și la fix aromat. La asta se adaugă și o bună varietate de texturi, ba creme, ba fructe, ba foietaj crocant… Soacra mea a remarcat că este ceva de nivel de cofetărie bună. Am fost flatat și s-au umflat un pic biscuiții pe mine, pentru că laudele ei sunt la fel de dese ca Joia după Miercurea-Ciuc. Cam așa…
Recent Comments