Da, știu am făcut și tot fac asemenea cartofi cu ouă, în special prin weekend-uri când e un pic mai mult timp pentru preparat. Mă rog, fac pe interesantul, că nu durează o viață de om să faci niște cartofi din aceștia mai mititei, în special că nu pierzi de loc vreme cu curățatul lor și îi mai și tai, să se facă mai repede. Ideea aici e alta: să mai introduci din când în când câte o variațiune, să-ți faci viața mai interesantă și mai variată.
De ce nu am face un soi de combinată alpină din ceea ce Spaniolii numesc Huevos Rotos, cu ceea ce în Nord Africa și Levant se cheamă Shakshuka? Adaptată oarecum gusturilor din spațiul Carpato-Danubiano-Pontic? Crocodiluța Șefă zice să o las mai moale cu geografia că m-așteaptă bucătăria. La muncă!
Adunăm frumușel ingredientele: ouă, câteva roșii Heirloom, fulgi de chili, ceapă roșie, usturoi și cartofi creamer multicolori.
Voi face rețeta mai “Mioritică” lăsând la o parte mirodenii precum cumin-ul sau paprika Spaniolească sau piperul Cayenne. Simplitatea, subtilitatea și delicatețea cimbrului este exact ce am în minte și va face pereche perfectă cu usturoiul.
Începem cu una dintre roșii și un cățel de usturoi făcut pastă sau dat pe microplane, pe care le călim un pic la foc mediu-iute în ulei de măsline.
După câteva minute aruncăm în tigaie și restul de roșii și usturoi tăiate cam cum se vede. Încercăm să extragem cât mai mult din acea savoare caracteristică roșiilor.
Vine rândul cartofilor, tăiați pe sfert sau jumate, în funcție de cât sunt de mari și a cepei. Adăugăm și cimbrul plus fulgi de chili după gust. Atenție mare cu acest fel de chili, căldura și aroma lui se eliberează gradual. Nu este de loc greu să faci din greșeală orice mâncare mai iute decât vulcanul Krakatoa.
În general atât Shakshuka cât și Huevos Rotos se fac în principal sus pe aragaz, uneori înăbușite. Eu voi face amestecul de roșii ceapă și cartofi la cuptor.
Cam așa ne prezentăm după în jur de 25 de minute în cuptorul preîncălzit la 375F (190C) și reglat pe copt indirect cu convecție. Cam 20 de minute, mai precis până cartofii s-au pătruns, tigaia a stat acoperită.
Ultimile 5 minute in cuptor au fost fără capac ca să dau un pic de crustă sosului și sa rumenesc cartofii.
În amestec am făcut 6 alveole și în fiecare am spart câte un ou. Tigaia a intrat din nou în cuptor unde am stat cu ochii pe ea ca pe cireșul copt ca să fiu sigur că gălbenușul ouălelor rămâne lichid.
Nici un fel de farafastâc la servit: ouă, cartofi, ceapă, roșii, ciabatta prăjită și dată cu unt, totul garnisit cu un pic de oregano de munte uscat.
Ce să spun… o rază de soare în farfurie și în suflet, genul de mic dejun confortabil care-ți pune un mare zâmbet pe buze, indiferent de vremea de afară. Nimic mai mult. Le-am inhalat de nu s-au văzut. Cam așa.
Recent Comments