De ce quasi? În mod cât se poate de simplu, ce avem aici nu poate fi numit Mediteranean din cauza somonului care nu-și arată aripioarele de nici o culoare în această mare. În rest însă nu ar fi departe.

Am plecat inițial de la ideea unui soi de preparat Marocan, combinat progresiv cu mai multe idei pe care le avui, în mod neobișnuit, înainte de a mă apuca de gătit. Îmi place de multe ori să-mi imaginez diverse combinații pe care apoi aproape le pot simți gustul aproape “virtual” ca să zic așa. Îmi place a le re-combina, adăuga ingrediente și face teste, totul în mintea mea creață. Este un proces care-mi permite să mai scot din când în când un iepure proverbial din pălaria la fel de proverbială și să produc ceva demn de Letopisețul Casei Radu. În plus, am rămas fără Harissa, și până vine comanda, vreau nu vreau trebuie să ma descurc. Cam așa.

Avem aici prezente multe ingrediente toate pline de soare și culoare. Cimbru proaspăt, cartofi albi cu coaja subțire, oțet balsamic, fileuri de somon dezosate și dezpielițate, usturoi, ardei capia miniatură diverși, ceapă roșie, paprika afumată, măsline și roșii cherry. Voi folosi și ceva verdeață la sfârsit, dar nu m-am hotărât încă la care din ele.

Secretul acestei rețete este construirea ei pas cu pas, adăugând cu fiecare pas succesiv ingrediente și arome noi. Peștele intră la gătit ultimul, dar îl tratăm primul. L-am dat bine-bine cu sare, piper Malabar și paprika afumată și l-am lăsat să-și tragă din ele ce vrea cât timp am gătit restul.

Cartofii albi nu trebuie curățați pentru că au o piele foarte subțire, cam la fel cu cea a cartofilor noi sau fingerling. I-am tăiat frumușel rondele de cam 5-6 milimetri grosime la mandolină, i-am aruncat cu ulei de măsline, sare, piper și praf de usturoi, după care au venit așezați frumușel mai mult sau mai puțin într-un strat în tigaia mare nonstick.

Tigaia a intrat în cuptorul pre-încălzit la 350F și reglat pe roasting cu convecție. Am vrut să am fundul ei încins bine, drept pentru care am folosit raftul inferior al cuptorului care este mai aproape de elementul de jos.

Avem timp să preparăm un pic restul vegetalelor. Roșiile și ardeii au venit tăiate în jumătate iar ardeii curățați de semințe. Ceapa și cățeii de usturoi i-am tăiat peștisori. Au venit și ele aruncate cu sare, piper, ulei de măsline, cimbru și un pic de oțet balsamic.

Ținem în acest timp un ochi pe cartofi și după în jur de 15-20 de minute ei ar trebui să fie bine pătrunși, chiar un pic rumeni. În acest moment adăugăm tot restul acestor vegetale și le împrăștiem și pe ele într-un strat cât mai “omogen”. Punem tigaia înapoi în cuptor, pe raftul de sus de data asta și ridicăm temperatura la 400F.

Cam acesta este rezultatul după încă în jur de 15 minute la cuptor.

No hai și cu somonul căruia îi facem și lui un pic loc la tigaie. Adăugăm și măslinele.

Aici trebuie atenție, pentru că peștele se poate foarte ușor răscoace și devine la fel de bun ca un carton presat. Cam de 10 minute la 400F este nevoie în acest caz, dar cuptoarele lumii diferă între ele mult și în consecință ce spun eu aici nu trebuie luat cu literă de lege, ca Talmudul, OK?

Rezultatul este un fel de mâncare cu toate cele într-un singur blid. Ușor de făcut curățenie după!

Mda. Am luat frumușel din tigaie cu spatula mare o porție cu tot cu cartofii de la fund și am așezat-o la fel de frumușel în farfurie exact așa cum am cules-o. Ca garniș am folosit mărar, tocat cu tot cu tulpina lui, care este crocantă și delicioasă.

Nu este Michelin dar a fost trăznet. Sandra m-a rugat să scriu repede rețetă și să o pun la catastiful cu favorite. Deasupra. A mai spus că așa pește nu are nici o problemă să mănânce oricând. Nu că mă laud prea tare, dar așa ceva se întâmplă la fel de rar ca luna plină albastră. Cam așa.