Aceste “șmecherii” sunt printre cele mai simple deserturi de făcut. Și printre cele mai de efect. Inspirația lor provine dintr-o rețetă care mi-a atras atenția în Letopisețul lui NYT Cooking, pe numele ei Strawberry Fool, care este o o rețeta extrem de versatilă, pe care am făcut-o în multe ipostaze și multe alea, nu numai cu căpșuni.

Poate nu mi-ar fi trecut prin minte mango ca ingredient, dar am primit câțiva asemenea mango frumoși și bine copți, cadou de la vecinii noștri. Sandra nu se omoară foarte tare după ei, i se par prea dulci… în fine, mie îmi plac mult și ca aromă și ca gust, dar nu vreau să-i mănânc de unul singur, prea sunt frumușei. Simplu, voi face o Șmecherie mai… Thai… cu ei și gata, mănâncă tot poporul!

Ingredientele sunt extrem de simple și la îndemâna orcui cred eu. Baza o constituie frișca lichidă pe care o putem aroma cu absolut orice ne vine pe chelie și ne place, în acest caz ghimbir, și cardamom. Pulpa de mango adaugă atât la masa desertului cât și la gust și aromă. Sucul plus feliile de lime vor balansa dulceața combinată a fructelor și a siropului de arțar. Afinele vor fi folosite ca garniș. Cam așa.

Curățam fructele de coajă, scoatem sâmburii, le tăiem mai cum ne vine la mână, le aruncam la blender, împreună cu o bucată de ghimbir de vreo 2cm, ochiometric, mărunțită și ea un pic, ca să facem treaba blender-ului mai ușoară, plus cardamom după gust. Blenderul le face pe toate un piure ca mătasea, pe care-l gustăm și-l ajustam cu suc de lime după cum ne place.

Facem frișca la mixer și când începe să se întărească începem să adăugam piure-ul de mango, până îl încorporăm complet și rezultatul este o frișcă semi-tare, pe care o ajustăm de dulceață cu sirop de arțar. Ne ajută mult daca toate componentele, absolut toate componentele, inclusiv piure-ul de mango și siropul de arțar sunt reci, cât mai reci.

Pe mine mă ajută mult și acest stand mixer care face asemenea spume și alte chestii asemănătoare cu aceeași ușurință cu care Pavaroti lua cele mai dificile note.

Nu avem altceva de făcut decât să distribuim această “șmecherie” în mod egal în cupe sau pahare sau ce avem asemănător la îndemână și să o garnisim cu ceva fructe proaspete, în acest caz afine, și felii de lime.

Nu știu dacă ați remarcat dar acest desert este extrem de ușor de făcut și se pretează la extrem de multe variații de toate felurile. Nu cred că am petrecut mai mult de jumătate de oră migălind aici, inclusiv timpul petrecut făcând câteva poze ilustrative.

Se poate face cu mai orice fruct sau cu cacao sau espresso sau “nesscafe”. Aroma poate fi orice de la tei sau cimbrișor sau vanilie la rom, amaretto sau ce-ți da prin minte. Mă gândesc să fac unul in care sa pun numai așa… o… bănuială de chili și rozmarin. Da, știu că am mintea creață în direcția asta, dar… Ce vreau să spun este că limita acestor variații de arome și gust sunt aproape nelimitate. Șmecheria asta intră la Letopiseț! Cam așa.