Cum să o numesc altfel? Nu am nici cea mai mică idee ca să fiu sincer. Totul a început în Yummy Market când mi s-au lipit de degete două Panettone miniatură. M-am gândit că voi face un desert cu ele… poate le folosesc ca blat pentru două mini torturi pe care apoi le tai în două, ca să am patru porții în total… mda…nu am avut o idee clară, doar chef să fac ceva pe bază de panettone. O dată ajuns acasă am făcut lupte Greco-Romane cu ideea de mini tort, gândindu-mă la ce soi de cremă folosesc dar mai cu seamă, cum moașe-sa pe gheață îl asamblez ca să poată fi ușor de servit, fără să-l alergi prin farfurie sau să fie nevoie de cuțit și furculiță. Și atunci m-a pălit ceva din colțul cu idei crețe: cum ar fi dacă în loc să-l fac felii rotunde, îl tai în “fâșii”, poate sferturi și fac un soi de Tiramisu? Și mai bine, poate-l fac vertical, la pahar, cu crema întrepătrunsă, ca porție individuală. Mda. Ce facem cu crema acum… Tiramisu va face Soacra mea, mascarpone n-am… Întâmplarea a făcut să-l vad pe Spencer Watts făcând un pudding de cacao cu avocado și mi s-a părut o idee bună. Mai adaug eu pe parcurs o frișcă sau ceva. Vedem.

Când am alcătuit profilul de arome, am știut că vreau musai aromă de portocale și cacao, gust de cireșe amare și un alcool asemănător cu Vin Santo dar nu tocmai, drept pentru care am introdus Porto alb. În grămada deschisă de ingrediente mai avem un avocado organic numai bine de copt și moale, panettone-le care a provocat toată aventura și lapte cremă de 35%. Din portocala vom folosi atât coaja cât și un pic de jus. Mă mănâncă deja degetele.

Le Copilski a fost foarte excitat de acest proiect până a aflat de avocado. “Avocado? Faci guac?” “Nu ființă fac pudding!” “Eww! Cu avocado?” “Da, ființă, ai un pic de încredere în your Faja”. Mă rog… spre deodebire de Spencer Watts eu voi face acest, hai să-i zicem pudding, în blender, nu în robot, pentru că-l vreau mătase. Deci, avocado, o lingură de zahăr crud de plantație și cacao vin făcute piure ajutate de crema de 35%, din care adăugăm până obținem consistența care ne convine. Eu am făcut acest pudding ca o frișcă medie spre tare la capitolul consistență și am pus-o într-o pungă ziploc la frigider. Când i-am dat Sandrei un mic rest să guste, a făcut o mutră lungă, care m-a descumpănit un pic, încerca să identifice ce am pus în el. E delicios, m-a asigurat ea, dar parcă merge mai dulce… Am liniștit-o spunându-i că așa mi se pare mie potrivit pentru balansul final de dulce și aromă pe care-l am în minte.

Separat am făcut frișca la mixer din restul de lapte cremă. Nu i-am pus zahăr, ci am trișat și am îndulcit-o/ aromat-o cu sirop de arțar. Nu mult, pentru că urmăresc mai mult aroma decât dulceața propriu zisă. Oricum îmi va rămâne cam jumătate, estimez eu, și o vom folosi în cafea dimineața, ca să începem ziua bine.

Pe panettoane (ăsta o fi pluralul?) le-am secționat in sferturi pe lungime și i-am “însiropat” într-un amestec generos de Porto și suc de portocală. Feliile rezultate le-am aranjat apoi în pahare, după cum se vede, cu spații între ei.

În spațiile dintre sferturile de panettone am pus strat cu strat, mai întâi pudding, apoi câteva cireșe amare din dulceață, apoi frișcă, iar pudding, cireșe… la final am pus deasupra frișcă, coajă rasă de portocală și o cireașă-două ca garniș. Le-am ascuns de crocodiluțe câteva ore în beci, la rece, unde aromele au avut oportunitatea de a se întrepătrunde. Peste a mea, când am servit-o am pus și o stropeală de Metaxa. Este de prisos să spun cât de repede s-au topit. Cam așa deci… Șmecherie cu Panettone și Avocado, fuziune Italiano-Mexicano-Portughezo-Românească. Ar fi fost mai simplu să spun Pan-Latină…