Admit cu rușine în suflet că nu am făcut Shawarma niciodată în viața mea. Este bineînțeles un fel în egală măsură delicios și popular în special ca “street food”, propagat din Levant în multe colțuri ale lumii. Probabil că acest ultim aspect, de “street food” a cauzat în mintea mea creață nu atât o reținere per se de a găti Shawarma cât mai degrabă a ținut-o sub “acoperirea radar” ca să zic așa. În plus modul ei clasic de preparare prin rotiserie verticală, inventat prin Secolul 19 în Imperiul Otoman, nu este ceva ce este exact la îndemâna bucătarului amator.
Dar săptămâna trecută mi-a trecut în mod cu totul neașteptat pe la nas o rețetă din Letopisețul citire de la NYT, cu carnea făcută la cuptor. Și de la nas, m-a trăsnit direct între ochi ce idiot am putut fi până acum. Nu numai că această Shawarma are un profil de arome pe care îl ador, dar este și extrem de ușor de preparat. Dacă mai adaug și faptul că este genul de rețetă versatilă care poate fi adaptată într-o mie de feluri mă întreb de ce nu face deja parte, la loc de cinste, din Letopisețul Casei Radu. Este momentul să corectăm această situație absolut rușinoasă!
Baza temeliei fundamentului la Shawarma sunt mirodeniile folosite la marinatul cărnii, creând eșafodajul rețetei de la care se poate porni orice modificare sau adaptare conform gustului personal. Marinada pulpelor de pui conține, cumin, paprika afumată, un pic de scorțișoară, suc de lămâie, turmeric, usturoi dat pe microplane, ulei de măsline, piper Malabar, sare și nu în ultimul rând cardamom. Profilul este relativ clasic cu excepția piperului Malabar și a cardamomului. Amândouă au arome distincte care complementează foarte bine în opinia mea caracterul Levantin al Shawarmei. Carnea trebuie ținută la marinat cel puțin câteva ore bune, preferabil lăsată peste noapte în frigider, și scoasă să ajungă la temperatura camerei cu în jur de o oră înainte să fie gătită.
Alte ingrediente prezente sunt cele clasice, ceapa și usturoiul, la care am mai adăugat ardei gras roșu și pătrunjel. Aici este loc berechet pentru variațiuni și adăugiri diverse… ar merge ciuperci sau stafide sau ardei gras verde sau coriandru proaspăt sau caise uscate tăiate peștișori sau… Mă opresc aici. Posibilitățile sunt enorme.
Cum s-ar zice munca cea mare e gata. Am scos mai întâi carnea din marinadă, după care în locul ei am amestecat bine bine ceapa și ardeii, ambele tăiate în “peștișori”. Nu le trebuie decât câteva minute ca să împrumute și ele un pic din arome. Pulpele, ceapa și ardeii vin apoi stropite cu un pic de ulei de măsline și date la cuptorul reglat la 400F pe setarea cu convecție.
Toata treaba cu cuptorul nu durează prea mult, dar avem timp suficient să pregătim ceva șalote și pătrunjel ca garniș proaspăt. Merg bineînțeles alte combinații, multe alte combinații!
Suntem gata când tava arată cam cum se vede în imagine, toate rumenite bine-bine, chiar ocazional pârlite din loc în loc. Este greu altfel de duplicat gustul ușor afumat original al Shawarmei clasice.
Nu mai avem altceva de făcut decât să tăiem pulpițele în felioare subțirele și să le amestecăm în tot restul.
Și cam așa, Shawarma în pita intermediară, garnisita cu șalotă și pătrunjel proaspăt, gata să fie frumușel rulată și servită lângă o salată simplă de casă.
Este de prisos să spun că s-a bătut tot Levant-ul la gurile noastre. De Letopiseț nici nu mai pomenesc, în special de secțiunea “Special pentru Sandra”. Vom mai face cu siguranță posibil cu alte variații în funcție de ce am la îndemână. Merită, e simplu de făcut și absolut delicioasă. Cam așa.
Recent Comments