Iaca un mic dejun foarte rapid, că poate m-ați dat dispărut. Da, mi se adunară brusc cam prea multe pe cap, drept pentru care nici timp de poze, nici timp de scris și nici de postat n-am mai avut. Și parțial nici mare chef. C’așa-i în tenis. Mi-oi reveni eu…

În fine… În asemenea situații nimic mai potrivit și mai vesel pentru un mic dejun la grabă decât ceva bazat pe ouă, în special preparate cu un galbenuș lichid și onctuos. Ce urmează este o idee despre ce poate fi aruncato-combinat la grămada deschisă, folosind ce a mai rămas către sfârșitul săptămânii prin colțurile cămării și prin sertarele frigiderului.

De imagine de grup cu ingredientele nu m-am mai ostenit de data asta, este mai greu să le enumăr decât să încep direct cu descrierea a ce se petrece.

Deci, prima mână dam drumul cuptorului să se pre-încălzească la 425F, pe roasting, cu convecție. Cât domnu Cuptorescu se încinge, luăm frumușel felii de pâine, în cazul acesta una pătrățoasă cu susan și miere de la Ace Bakery, le dăm un pic cu ulei de măsline, sare și piper pe ambele părți, după care le așezăm frumușel într-o tavă.

Peste ele punem două felii de cașcaval, două de șuncă, ceapă verde tocată și ardei capia tăiate cam cum se vede. Aici există o infinitate de combinații posibile, de la Gruyere la Emmental sau de la șuncă de Praga la Prosciutto, trecând prin mai orice cum ar fi spre exemplu Chorizo sau chiar Blue Cheese. Iar deasupra merge și ceapă obișnuită, roșii cireașă sau chiar și varză, ar zice Coreenii. Ești în esență limitat numai de imaginație și de ce ai la îndemână în frigider. Eu avui Finlandia Lappi și Porchetta cu Rozmarin.

Cam așa ne prezentăm după în jur de 10-12 minute la cuptor. De data aceasta m-am hotărât sa pun tava pe etajul de jos și bine am făcut, pentru că fundul sandvișurilor a devenit și el crocant. Cuptorul meu reglat pe roasting, funcționează cu elementul de sus care este vizibil și cu cel de jos care este ascuns sub partea de jos a cabinetului. Tava pusă mai jos are șansa de a contrabalansa caldura directă dată de elementul de sus. În fine, feliie acestea sunt mai grosuțe un pic, cam 10mm aproximativ, zice Dom’ Inginer, drept pentru care vor fi crocante la fund, dar moi și pufoase în rest. Adică așa cum trebuie.

În cele zece minute de cuptor, este timp berechet pentru aruncat în tigaie câteva ouă și preparatul unei salate simple cu spanac baby, roșii cherry și un pic de ceapă verde. Numai bine când sandvișurile sunt gata, ouăle ochi sunt gata și ele.

Nu avem altceva de făcut decât să le punem pe toate în farfurie și să purcedem la inhalat. Mie îmi place să pun ouăle peste sandvișuri, ca atunci când tai, gălbenușul cel lichid și delicios să fie colectat de pâine. Copilu’ le pune separat. Un pic de Dukkah și piper Cayenne completează garniș-ul. Nu e nici o regulă aici, fiecare cum îl taie capul și foamea de-a curmezișul.

Este de prisos să spun că genul acesta de sandvișuri cu ouă face parte din Letopisețul Casei Radu de multă vreme. Pe semne când voi încerca ceva combinații mai puțin uzuale, voi reveni cu detalii. Cam așa.