Mda, voi primi bobârnace electronice masive pentru ce urmează. Dar ce să fac… așa-i în tenis, vorba Francezului Goethe. Aveam plănuite niște pappardelle cu pârjoale și sos de Porto pentru Valentines dinner, dar… planurile cele mai bune câteodată nu rezistă la Casa Radu. În mod foarte simplu ne-am decis de comun acord că trebuie să facem ceva cu resturile găinii împănate cu rădăcinoase la cuptor făcută în timpul săptămânii. Noblesse oblige, dar cum banii nu ne dau afară din casă, ar fi bine să folosim mai tot ce avem la maxim. Nu că ar fi ceva în neregulă cu aceste resturi care sunt deja aromate cu Harissa și alte alea, dar… ouă de dimineață… ouă la cină… și în plus mai e și o ocazie mai specială… Hai să spunem că nu mă aștept la aplauze la scenă deschisă. Văd eu cum mă descurc să le fac mai acătării. Și, pentru dres complet situația, am un as în mânecă. Doi de fapt: un desert mai special și un prosecco la rece! Scot eu obrazul la lumină. Promit!

Voi încerca să scot ceva interesant și mai “excitant” din ingrediente absolut obișnuite. Pe lângă rămășițele de rigoare, prezente la datorie sunt ouă, usturoi, lapte de 35% și de 10% plus mărar, de la care voi folosi absolut tot, inclusiv tulpina.

Am amestecat bine rădăcinoasele și carnea rămasă din găină cu usturoiul tăiat feliuțe subțiri și tulpinile de mărar. Nu am nevoie să asezonez acest amestec în nici un fel, este deja exact cum trebuie la gust, la care sturoiul mai adaugă un pic de “zing” iar tulpinile de mărar prospețime. Se potrivesc de minune cu aroma de Harissa care este deja prezentă.

Amestecul de ouă este semnificativ mai “ud” decât de obicei. Și mai rece. Voi explica mai jos ce urmăresc aici. Amestecul îl batem un pic dar nu chiar ca la omletă, prefer să rămână mai asemanător cu scrambled eggs.

Am început prin a încinge bine-bine tigaia de fontă în cuptor, la 425F (220 C aproximativ), în care apoi topim o lingură bună de unt, la fel de rece ca amestecul de ouă.

In untul topit punem imediat amestecul de carne cu vegetale urmat îndeaproape de cel de ouă, amestecăm să omogenizăm un pic toată tărășenia, nu mult, doar cât să nu avem “pauze” în compoziția finală și o punem repede înapoi în cuptor. Ideea acestui procedeu mi-a trăznit prin minte prin asocierea cu acela utilizat pentru Dutch Baby: amestecul rece și mai lichid va crea abur care va “aerisi” foarte bine compoziția, o va face să crească iar ouăle vor “captura” parțial acest abur și vor da structură rezultatului final. De aceea este important să avem ingredientele mai lichide și mai reci, plus o tigaie cu o inerție termică foarte serioasă și care nu crapă când punem ceva rece în ea.

Stăm un pic cu ochii pe ea din cauza temperaturii ridicate a cuptorului, vrem să crească și să se bronzeze, nu să se ardă. Nu durează mult, cam 10 minute în total, dacă toate au fost încinse bine în prealabil. Amestecul va crește semnificativ la cuptor, dar se dezumflă cam la jumătate o dată scos din cuptor.

A ieșit foarte bine, cu o structură ușoară, aerisită, iar servit cu roșii cireașă lângă, a fost ca o “oglindire” a micului dejun de astăzi. Mda, a fost foarte bun și voi folosi din nou această metodă pentru re-utilizarea a te miri ce avem prin frigider la sfârșitul săptămânii, dar nu a fost acel ceva “special” ca pentru Valentines. Nu-i nimic, că am pregătit o panacotta pentru desert și am o sticlă de prosecco în beci, la rece. M-am scos!