Mda, am tot vorbit despre ouă, cu deosebire ca mic dejun, adevărul este însă că o omletă poate fi mâncată oricând ai chef. Dimineața, la prânz ori seara poate fi la fel de satisfăcătoare, în special dacă nu este mare tevatură să o faci așa, mai la repezeală un pic, fără farafastâcuri inutile. Mda, cuvântul de bază aici este inutile, viața este destul de plicticoasă in cazul în care este complet lipsită de farafastâcuri, în special cele de natură culinară. Fericirea, sau măcar satisfacția, trec de multe ori prin stomac, sau cam așa ceva, nu? Dar am promis simplu și simplu va fi, cu sau fără farafastâcuri.

Am vrut o omletă cât mai fresh, bazată mai mult pe crudități și brânzeturi, și asta din două motive principale. Ardeiul cu un pic de ceapă verde, pătrunjel și cașcaval sunt bune așa cum sunt ele, delicioase în combinație fără să le faci nimic. De fapt, în afară de ouă, toate ingredientele sunt foarte bune și “crude”, iar dacă te apucă ambiții de operă, inclusiv ouăle…. mă rog, deviez iarăși de la subiect. În al doilea rând vreau o omletă care să aibă o parte proaspătă cu avantajul adițional că timpul de gătit se reduce considerabil la doar gătitul ouălelor. Avem ardei gras roșu și verde, cremă de 35%, usturoi și trei, da, trei feluri de brânză, mozarella, gruyere și jarlsberg. Am promis farafastâcuri simple, nu? În plus aici avem posibilitatea de a introduce orice combinație personală de farafastâcuri, dar trebuie ținut cont de cele două “reguli” de mai sus.

Aici avem amestecul meu “clasic” de omletă care conține ouă și lapte cremă de 35% asezonate după gust, la care am adăugat de data asta mozarella și usturoi dat pe microplane. Ca de obicei, am bătut amestecul bine-bine cu furculița ca să bag cât mai mult “aer” în el.

O dată omleta în tigaie, am adăugat ardeii, ceapa verde și pătrunjelul tăiate după cum se vede. Nimic special.

Peste toate cele am adaugat feliile de gruyere și cele de jarlsberg tăiate în jumătăți, ca sa avem o “acoperire” mai bună. Când omleta a fost pătrunsă dar încă moale și în partea de deasupra, am împăturit-o sau, mai degrabă zis, am rulat-o mai …. “relaxat” ca să las loc brânzei să se topească.

Am servit-o cu avocado și ciabatta prăjită. I-am făcut și o mică tăietură după ce am pus-o în farfurie, ca să se mai “racorească” un pic dar, ca de obicei, este bine ca farfuria să fie un pic caldă și ea. Mda, cam asta a fost tot… vă promisei simplu și simplu a fost. Durează mult mai mult povestitul decât preparatul. De mâncat nu mai povestesc nimic că mi-e foame! Cam așa.