Mici, da. Nu au nevoie de nici o introducere, sunt puține bucatele care să întrunească o așa unanimitate în imens de marea majoritate a Românilor, oriunde or trăi ei. Și bineînțeles numai un singur restaurant sau bodegă îi face cei mai buni. Mda. Am mâncat cei mai buni mici din lume, făcuți la un grătar care sigur văzuse vremuri mai bune, pe marginea șoselei, în Pasul Oituz. Am mâncat de asemenea cei mai buni mici la Cocoșatu în București. Rețetă secretă Monșer. Mda.
Am mâncat prin urmare cei mai buni mici din lume în destul de multe locuri, inclusiv în propria noastră bucătărie. Nu zisei că sunt universali? Avem marele noroc ca în GTA să avem un magazin cu specific Românesc care are produse trăznet, printre ele numărându-se și micii care vin în două variațiuni: pentru “eretici”, adică fără miel și “adevărați”, cu miel. Ca să fiu sincer am încercat ambele variante și, deși personal îi prefer pe cei care conțin și miel, cei fără sunt o opțiune absolut delicioasă pentru oricine care dintr-un motiv sau altul nu suportă gustul sau aroma mielului. Ca o paranteză, printre acești “eretici” se numără și Mama mea așa că să nu dea nimeni cu pietre că au de-a face cu mine!
Magazinul cu pricina, pe numele lui European Sausage House, produce acești mici cu un ștaif absolut, ștaif care îi face să fie aduși și prin alte magazine mai mari, cum ar fi Yummy Market spre exemplu. Acolo mi s-a lipit mie de mână tranșa de mici despre care e vorba în această poveste.
Deci, avem mici, cartofi creamer multicolori și varză albă. Poate vă întrebați ce-mi trăzni cu varza. E destul de simplu, aveam chef de un soi de hai să-i zicem “salată” de varză… dar ideea nu a excitat pe nimeni în mod deosebit, drept pentru care m-am decis să o fac mai altfel și să o servesc lângă mtitei ca element “vegetal” mai de pamplezir.
Cartofii noi i-am tăiat pe sfert, i-am aruncat în tigaia de fontă cu ulei, oregano de munte și un pic de praf de usturoi. Am avut grijă ca mai toate bucățelele să fie întoarse cu pielea în jos. Nu mi-e frică ca se lipesc, tigaia este deja bine asezonată și relativ nonstick, mai degrabă aș vrea să fiu sigur că-i ia caldura cuptorului mai uniform o leacă. Cuptorul vine reglat la 300F pe roasting. Vor fi copți în două trepte, mai jos un pic la început, până sunt aproape pătrunși.
Varza o voi face simplu. O dau cu sare și un pic de ulei, după care o așez la foc mediu în nonstick. Nu ma ating de ea până când nu este bine bronzată pe partea în contact cu tigaia.
Grătarul nonstick de la Moș Crăciun este salutar aici. Da, ar fi bine mititeii să meargă afară pe grătarul de acolo, dar avem motive multiple pentru care preferăm să-i facem în acest fel, cel puțin o perioadă, în special până dă căldura ca lumea, ca să pot da drumul la BBQ.
Uite unul dintre marile avantaje ale micilor pe tigaia griddle: grăsimea din ei nu picură și nu se arde ca pe grătar ci se acumulează frumos. Da, nu mai sunt “afumați” dar această grăsime este aur curat.
Mda. Grăsimea din mici merge în tigaia cu cartofii, amestecată bine-bine ca să acopere absolut orice milimetru pătrat de cartofi. Ridicăm temperatura cuptorului la 425F. În cam 10 minute ăsta este rezultatul. Când v-am zis că această grasime e aur, n-am glumit! Deci… tot “răul” spre bine, da?
Varza vine întoarsă pe partea cealaltă. Am adăugat un pic de unt, am lăsat focul un pic mai moale și o voi lăsa așa, acoperită până se pătrunde complet. Mult nu mai durează.
Iată-ne și la momentul “adevărului”. Mititei cu muștar fin Românesc, De La Bunica, cartofi noi și un pic de varză mai friptă mai coaptă. Mititeii sunt excelenți, ce le lipsește în “afumătură” este compensat de cartofii noi care au așa un extra “zing” de bunătate de la acea grăsime care s-ar fi pierdut în fum pe grătar. Ne-am inhalat fiecare porțiile. Cam așa.
Recent Comments