La ultimile cumpărături mi-au făcut cu ochiul niște copane organice, rotunjoare, gălbioare și frumoase, așa cum le stă bine copănelelor. Dragoste la prima vedere! Cum noi suntem calați pe pui în ultima vreme, sarcina mea principală este cum să fac să nu fim calați și pe modul în care-l îl gătim, nu de altceva dar la un moment dat îți vine amokul și te apuci de alpinism. Pe proprii pereți. Mă scot eu cumva… în fine… Una dintre cele mai bune investiții pe care le făcui în bucătarie este așa numitul half-sheet tray, o tavă mare de aluminiu, solidă, cu margini nu tocmai înalte. Achiziționai două și le iubesc. Am nevoie de ajutor să fac ceva relativ repede și cu minimum de efort? Păi în multe cazuri un așa numit half-sheet dinner, combinat judicios este cel mai simplu și rapid răspuns. După cum se va demonstra mintenaș.

Păi cu ce să combinăm noi copanele? Păi cu shallots (cepuțe mici roșii și supărate), ceapă roșie, fenicul, lămâie, rozmarin și struguri. Da struguri. Asta este o idee ce-mi veni de la NYT cetire dintr-o rețetă cu porc. Având în vedere că voi avea copănele marinate și cu piele, am zis că va merge. Ca să le potrivesc și mai bine, marinada de peste noapte a fost făcută cu paprica Spaniolească afumată, câțiva căței buni de usturoi rași pe microplane, oțet de mere, sare, o linguriță de zahăr de plantație și un pic de sos Worcestershire. Cam așa. O marinadă făcută să cânte în struna strugurilor care vor adăuga dulceață.

Iaca muncă multă, silnică chiar la pregătit. Ingredientele curățate, tăiate și aruncate cu ulei și cu restul marinadei, așezate apoi în tava de care povestii în deschidere, împreună cu copanele. Muncă multă, nu? Plecăm cu cuptorul rece, pus la 300F, ca să scoatem grăsimea cea delicioasă din copane, că, slavă Domnului este destulă.

După 20 de minute la 300F, tragem tava afară și amestecăm bine toate cele din ea în grăsimea rezultată din copane. Ridicăm temperatura la 425F și punem cuptorul pe roasting. Ținem tava în cuptor până când copanele arată frumos rumenite și sucurile ce ies din ele când le înțepi sunt clare. Eu lucrez în general după temperatură cu termometrul digital dar fiecare cu ce are și cum îi place aici. Sânge să nu curgă că nu-i revoluție. Nici din pui și nici din degete!

Asta ajunse în farfurie. Copănele cu pielea crocantă, struguri dulci, ceapă și fenicul coapte sub lămâie care este și ea un pic crocantă. Sandra a făcut o salată de cartofi cu ceapă verde și tulpină de țelină, un complement extrem de potrivit și de binevenit. Nu mai rămâne decât un păhărel de vin alb lângă. Cam așa. Am păcălit-o iarăși. După cum spuneam, half sheet dinner ; ceva mai puțin complicat este greu de imaginat.