Voi avea o serie de câteva din aceste Omlete Monșer, în diverse combinații, pentru că e păcat să nu subliniez la Letopiseț varietatea largă în care se pot face. Singurul lor dezavantaj este că nu poți face mai multe simultan și în consecință, dacă ai prin jur dimineața mai multe crocodiluțe flămânde, care te rod cu gentilețe și mare dragoste pe la glezne, trebuie să fii iute la execuție și să ții frumușel tot ce faci cald, la cuptor. Nu acoperite, că “transpiră” și nu mai sunt așa grozave.
Mda, deci trebuie un plan bine pus la punct, executat cu precizie și fluiditate. Vorba Pușcașilor Marini Americani, cică : încet e fluid și fluid e rapid. Dați naibii Americanii ăștia, culmea e că au dreptate! În fine la tigaia non stick cu mine!
Nu am mai pozat ingredientele, cele pentru omletă le știți deja foarte bine: ouă, verdeață, lapte cremă de 35%, sare, piper, la care mai adaug câteodată usturoi dat pe microplane sau ceapă verde sau ce-mi mai trăznește.
Ideea este că, mai nou prăjesc pâinea în prealabil și nu mai dau ambele fețe ale ei prin amestecul de omletă. Ies mai crocante în acest fel, ne plac mai mult. Prin urmare, în tigaia la foc mediu punem frumușel amestecul de omletă și apoi feliile de pâine. Agităm un pic tigaia și așteptăm ca oul să se închege suficient de tare ca să o putem întoarce cu tot cu feliile de pâine fără să se rupă.
Încă o dată, tot respectul pentru cei care o pot întoarce ca pe o clătită, din poignee, eu nu pot și folosesc două spatule. În fine, de data astaam folosit brânză Olandeză Gouda și ceva numit șuncă Ambasador. Hai că am elevat-o la nivel de corp diplomatic! O mai aducem cu picioarele pe pământ cu un amestec de pătrunjel și ceapă verde tocată.
Așteptăm ca omleta să se facă și pe partea cealaltă, după care o împăturim cum se vede.
O dată omleta împăturită în interiorul feliilor de pâine, împăturim totul frumușel într-un sandviș. Acum îl putem întoarce cu spatula ca să mai culege ce e prin tigaie și ca să-l facem crocant pe ambele părți.
Trebuie lăsat un pic să se răcorească, și ca să-l ajutăm îl tăiem frumușel pe diagonală. Putem să-l servim cu o salata de roșii sau spanac sau arugula sau ce ne poftește inimioara lângă. Sau gol, ca în cazul de față, că ne-am grăbit un pic și ne era foame.
Și încă o imagine în care se vede mai bine ce straturi se formează în interiorul lui Monsieur Toastie.
Ca de obicei, rezultatul este un mic dejun foarte satisfăcător care se topește văzând cu ochii din farfurii. Combinația de Gouda cu șuncă este una de ținut minte. Guda este un pic afumată și merge perfect cu gustul “clasic” al șuncii. Cam așa!
Recent Comments