Chiar fără. Sunt convins că de multe ori o parte din lumea care se uită la ingredientele așa ziselor mele rețete, se scarpină în creștetul capului și zice : “Aista nu are o doagă-două lipsă, ci numai o doagă-două rămase la tot ditamai butoiul.” Și pe undeva au dreptate, mai ales când o deviez prin păpușoi și de acolo ies cu Harissa, cardamom, chipotle, ulei de susan, sosuri Tamari sau de pește sau de te miri ce. Și așa mai departe.

De data asta însă nu am nimic supercalifragilistic, promit! Totul este simplu și fără de farafastâcuri, se face destul de rapid, minus marinatul bineînțeles, și este la îndemâna oricui. Revin eu cu alte alea mai încolo o idee, acum, la treabă.

După cum m-am m-am angajat în mod solemn, nimic culinaro-fantastico-mirobolant în ingrediente. Paste, în acest caz fusilli, ceapă, usturoi, ardei iute, fulgi de chili care pot fi înlocuiți bine-mersi cu boabe de piper proaspăt măcinate, dar mai măricel, smântână lichidă, pătrunjel și bineînțeles pui, mai precis piept dezosat și dezpielițat.

Carnea a fost marinată peste noapte la pungă, în frigider, într-un pic de iaurt, ierburi de Provence, sare, piper și usturoi zdrobit bine-bine. Eu l-am dat pe Microplane, o răzătoare cu dinți mărunți care are tendința să pulverizeze și să extragă mai tot ce dai pe ea, mai puțin degetele posesorului. Unghiile nu însă, tot trebuie grijă. În fine iar pornesc pe panta farafastâcurilor… Dacă ierburile de Provence vi se par prea “exotice” sau nu le aveți la îndemână, se poate folosi oregano, busuioc sau chiar tarhon dacă vreți să vă Franțuziți. În principiu merge orice aromă care vă gâdilă plăcut pe la papile. Dacă nu aveți timp de marinat peste noapte la frigider, și două ore la un castron acoperit frumos merge aproape la fel de bine.

Începem cu usturoiul tăiat bețișoare sau cum vă vine la mână mai bine, subțirel să fie, fulgii de chili și tulpinile de la pătrunjel, la foc mediu-mic într-un pic de ulei de măsline. Amestecăm bine-bine tot. Ideea este să infuzionăm acest ulei cu aromele acestor ingrediente nu să prăjim prea tare usturoiul, care poate deveni amar și neplăcut la gust foarte repede. De fapt, ca principiu, în momentul în care usturoiul începe să se prăjească, trecem la pasul următor.

Pasul următor este călitul cepei. Nimic mai simplu.

O dată ceapa călită adăugam puiul cu marinadă cu tot și amestecăm totul. Adăugăm și smântâna lichidă, cam cât este nevoie ca să avem carnea cam jumătate în sos, jumătate afară. Ochiometric bineînțeles.

Dăm totul într-un fiert molcom după care gustăm și ajustăm sosul la gust și aromă exact după cum ne place. Acum este momentul, pentru că urmează să acoperim tigaia sau cratița și să lăsam totul la foc mic și un clocot moale, foarte moale. Esențialmente poșăm carnea în sos, înabușită la capac. Ce gust avem acum în sos va pătrunde peste tot.

Între timp punem pastele la fiert in apă cu sare conform instrucțiunilor de pe pachet, cu o excepție: le gustăm cu două minute înainte de timpul specificat și le oprim din gătit dacă sunt aproape gata dar un pic “crocante”.

Când pastele sunt cum ziserăm mai sus, pătrunse dar tăricele, este timpul să controlăm puiul, probabil că este de asemenea la rândul lui aproape gata. Adăugăm pastele împreună cu usturoi proaspăt zdrobit. Amestecăm totul bine, punem înapoi capacul și mai lăsăm totul la foc mic încă două minute sau cât pastele devin al dente. Suntem gata.

Am servit aceste paste la castronaș, în sos, cu carnea deasupra, totul garnisit cu feliuțe de ardei iute și pătrunjel proaspăt tocate. Rezultatul este o mâncare la fel de confortabilă și care îți încălzește sufletul la fel de bine ca un pulover de lână iarna.

V-am promis simplu, cu ingrediente obișnuite la început și cred că m-am achitat destul de bine de această promisiune, sper să nu-mi aud iarăși vorbe pe la colțuri. Acest fel de mâncare este un fel de tipar, un model la care se potrivesc multe variațiuni, multe combinații de arome și un număr bun de substituții. Spre exemplu am folosit fusili, dar orice paste scurte care pot culege bine sosul din farfurie, spre exemplu pene, merg la fel de bine. Dacă lipsește carnea, poate fi făcută cu ciuperci într-un fel vegetarian. De Letopiseț, zic eu! Cam așa.