Nu am ceva extrem de nou sau inovator aici, mai degrabă ce urmează este aplicarea unei metode de gătit pe care am tot folosit-o la diverse alea, în special la pește, în cazul de față la un piept de pui. Sunt destul de asemănătoare la gătit peștele și puiul. Amândouă au puțină grăsime, sucul din ele se pierde foarte ușor și foarte repede la temperaturi relativ joase și timpi de gătit scurți. Dacă nu ai grijă mare, rezultatul poate fi la fel de suculent și de gustos ca nisipul din deșertul Atacama.
Această metodă nu previne însă uscarea cărnii, în continuare trebuie atenție, dar are marele avantaj al folosirii succesive a unei singure tigăi sau caserole în care se prepară absolut tot pas cu pas, fără mare bătaie de cap, în special la servit dar mai ales la curățenia de la finalul ședinței de gătit, după care mă dau în vânt precum se dă câinele la băut oțet. Sunt convins că nu sunt singurul care dorește cu ardoare să evite un munte de vase și ustensile la spălat.
La grămada deschisă sunt prezente cartofi, ceapă albă, sos Tamari, ierburi de Provence, paprika afumată, Ajvar, piept de pui, ardei capia, cimbru și usturoi.
O parte din aceste mirodenii sunt folosite în mai multe etape, dar nu toate. Spre exemplu sosul Tamari (care este un sos de soia fără gluten) a fost folosit numai la marinatul piepților tăiați în prealabil în fâșii. Marinada fu completată cu paprika și usturoi dat pe Microplane.
Cartofii i-am tăiat la mandolină și i-am aruncat cu paprika, ierburi de Provence, sare și ulei de măsline. Da, am și trișat cu un Joker scos din mănecă la inspirația de moment: un pic de praf de usturoi.
Cartofii vin puși într-o tigaie sau caserolă, într-un singur strat dar așezați un pic unii peste alții, ca solzii de pește dacă vreți, în așa fel încât nici unul să nu facă contact complet cu fundul tigăii.
Toată afacerea intra la cuptorul preîncălzit la 375F (190C) și reglat pe roasting cu ventilație. Vor sta la cuptor până se pătrund bine și sunt aproape făcuți.
Cât cartofii sunt în cuptor, avem timp berechet să tocăm ceapa și ardeii, mai măricei o leacă, după cum se vede,și să-i aruncăm cu usturoi dat pe Microplane sau zdrobit bine și făcut pastă, cimbru proaspăt, ulei de măsline, sare și o lingură bună de Ajvar, ca să “lege” bine amestecul. Le punem deoparte și așteptăm după domnia lor cartofii să se pătrundă.
O dată cartofii pătrunși bine, distribuim peste ei într-un strat cât mai uniform amestecul de ceapă și ardei. Punem înapoi tigaia în cuptor pentru cam 10-12 minute cât să vedem primele semne de “rumeneală”.
Spun 10-12 minute orientativ, da? Cuptorul meu poate fi foarte diferit de al altora. Cel mai bine este să aruncăm un ochi din când în când.
O dată ardeiașii rumeniți o idee, facem frumușel loc și fâșiilor de piept de pui în tigaie. Înapoi la cuptor cu ea!
Am încercat să tai fâșiile de piept în așa fel încât să am de-a face cu o grosime relativ constantă în ele, ca să se pătrundă cât mai uniform. Cam așa arată toată afacerea după încă 8-10 minute la cuptor.
Cum vă spuneam, la servit nimic mai simplu: luăm frumușel cu paleta de la fundul tigăii o porție care conține cartofi la fund, ceapă si ardei la mijloc și pui deasupra. Paleta și porția. Mă rog, depinde de mărimea paletei și de generozitatea celui care împarte. Un pic de pătrunjel proaspăt deasupra este tot ce lipsește. De mâncat se mănăncă la fel de repede cât se servește, nu am cronometrat dar sunt sigur că nu sunt foarte departe în estimări.
Avem aici un așa numit “one pot meal” mai pe Românește o masă la grămadă în tigaie. Nu avem de curățat în urmă decât un castron folosit la “aruncatul” ingredientelor și tigaia în care am gătit, plus câteva ustensile. Bineînțeles și ceva coji și cotoare dar una peste alta in mai puțin de cinci minute nu avem ce face. Asta se cheamă Sinergie dom’le! La Letopiseț clar!
Recent Comments