Prezentă la datorie aici este un soi de Shakshuka hai să-i zicem verde, pentru că-i lipsesc cu desăvârșire roșiile caracteristice. Ca de obicei, am extras eu dintr-un colț de undeva o idee de ceva, să-i spunem “brunchy”, o improvizație de ouă la tigaie oarecum mai altfel. Am avut chef de fapt de un asemenea mic dejun “târziu”, drept pentru care inițial am adus o cutie de roșii de jos din beci, special ca să o folosesc dar în final m-am decis sa încerc de data asta ouăle fără. Detaliile urmează mai jos.
Lângă baza de ouă, m-am gândit să folosesc ardei crud verde și galben, ardei roșu copt în oțet de la borcan din comerțul socialist, ceapă roșie și mozarella proaspătă. Ca arome am suspecții obișnuiți: rozmarin, usturoi, paprika afumată Spaniolească și mărar, la care voi adăuga o stropeală judicioasă de sos iute de roșii cu lime. Mozarella ne-a scapat cumva ne consumată proaspătă și, deși era încă comfortabil în interiorul perioadei de folosire, s-a făcut un pic amară. Nu mai merge decât gătită acum.
Începem cu călitul cepei și al rozmarinului la foc mediu. Vom înmuia un pic ceapa și scoate aroma acea minunata din rozmarin. Am obiceiul de a-l spăla cu apă caldă și de a-l presa un pic între degete ca să-l “trezesc”.
Hop și cu ardeii în tigaie, moment la care adăugam paprika și sosul iute. După câteva minute merge să ajustăm și sarea o idee.
Usturoiul tăiat felii subțirele vine și el la rând o dată cu ardeiul copt. Vă întrebați poate ce caută un ardei copt muiat în oțet într-o combinație care este predominant dulce. Nu este nimic de speriat aici, acel oțet se “gătește” și din el nu mai rămâne decât o ușoară tentă acrișoară care va scoate in evidentă de fapt restul chestiilor dulci și chiar și pe cele sărate.
Ceapa verde este ultima la rând inaintea ouălelor. O vreau mai întreaga ca un contrast mai proaspat de textură și gust cu restul vegetalelor care sunt acum pătrunse bine iar unele chiar caramelizate.
No, hai și cu ouăle plus Mozarella în tigaie. În amestecul de ardei am facut în mod succesiv 4 “alveole”, în care am crăpat individual câte un ou. Este important ca oul sa atingă fundul tigaii, altfel durează mult mai mult să se facă, timp în care restul se poate și “prinde”. Să nu uităm că avem usturoi feliat în amestec și dacă se “bronzează” prea tare, devine neplăcut de amar. După ce punem ouăle, facem loc și Mozarellei pe unde se mai nimerește.
Tigaia se lasă la foc mai mic un pic și vine acoperită, dar numai din când in când. Secretul ca ouăle să rămână cu gălbenușul lichid este să stai cu ochii pe ele și să ții capacul pe ele numai cât să se albească un pic și deasupra. În cam 6-8 minute procesul ar trebui să fie gata.
Apăi cam așa minune de ouă au ieșit, garnisite cu un pic de mărar și servite cu pâine prăjită intermediară unsă cu unt. S-au cam bătut anumite popoare migratoare la gura noastra! Voi mai face ouă în acest gen. Cam așa…
Recent Comments