Câteodată te cuprinde așa… o poftă teribilă de ceva simplu, delicios și în același timp magnific, cum ar fi cartofii țărănești. Și câteodată lovește așa… o sinergie în întreaga casă și toată lumea vrea exact același lucru ca tine. Stăteam așa… la o cafea și nici n-am apucat să deschid bine gura să propun mai sus menționații cartofi, că aprobarea de la împărăție pentru ei era deja semnată, sigilată și cu ceara întărită.

Și, dacă tot am căpătat aprobarea așa repede, ar fi momentul să facem acești cartofi o idee mai speciali, am deja o idee care mă așteaptă în congelator.

M-am decis să folosesc două feluri de cartofi, unul alb cu coaja subțire, pe care-l voi folosi ne curățat, ca să fie mai rustică afacerea și doi de tip Russet. Am bineînțeles ceapă , usturoi și nelipsitul leuștean, ce-mi amintește negreșit de bunica mea, care-l folosea in mai toate alea cu un abandon complet. Și ca să nu fiu nici eu mai prejos de data asta, am dezghețat rapid trei cârnați Oltenești cumpărați de la European Sausage House. Lângă cartofi voi face bineînțeles ouă. Păi cum altfel?

Nu am stat prea mult la amețit ingredientele. Le-am aruncat pe toate cu ulei de măsline, un pic de praf de usturoi, sare, piper și, o decizie de ultima clipă, ierburi de Provence. Povestea toată am pus-o la o mică prăjeală preliminară de câteva minute la foc mediu în tigaia de fontă, până mi se încinge cuptorul la 425F.

Dacă tot am dat drumul la cuptor nu-i păcat să nu fac niște crostini? Am și niște ciabatta rămasă de peste weekend, numai bună de stropit cu ulei de măsline și de pus într-o tavă, în cuptor, imediat sub tigaia cu cartofii care a ajuns între timp și ea acolo.

Cam așa arată amestecul de cartofi după în jur de 20 de minute în cuptorul încins la 425F și reglat pe roasting cu convecție. Nu am cronometrat exact cât a durat… cartofii sunt gata când sunt gata.

Ultimul pas înainte de ai servi este să-i amestec bine cu usturoi dat pe microplane. Este destulă căldură reziduală în ei și în tigaia groasă de fontă ca acest usturoi să se “gătească” parțial.

Am zis că fac ouă lângă acești cartofi… zis și făcut. Pe crostini i-am frecat și pe ei cu o jumătate de cățel de usturoi. Totul vine garnisit cu leuștean proaspăt din grădină, tocat așa… mai franțuzește în chiffonade și un pic de susan doar pe ouă. Pentru porția mea am presărat și un pic de Dukkah, că așa-mi sună mie bine.

Este de prisos să mai spun că s-a bătut tot Imperiul Otoman la gura noastră. Trebuie să existe un motiv pentru care, periodic avem așa… câte o poftă serioasă de cartofi țărănești. Cam așa.