Aveam de câtva vreme în congelator ceva carne tocată de porc bună, de la European Sausage House, rezervată pentru niște eventuale sarmale care nu s-au mai materializat. Și, cum se mai întâmplă din când în când, pachetul respectiv ajunge într-un colț de sertar, tratat cu indiferență până cineva își amintește de el sau până nu mai încape nimic în congelator.
Câteodată e tare plăcut să redescoperi anumite chestii prin congelator, mai cu seamă când descoperirea cu pricina se potrivește de minune cu anumite pofte. “E timpul pentru niscai ardei umpluți”, ziserăm noi toți în cor! Asta înseamnă aprobare implicită de la Amiralitate pentru un soi de bucate în mod bizar absente din Letopisețul Casei Radu, o ocazie care nu se ratează sub nici o formă! La drum!
Nu am nimic fantastic sau neobișnuit ca ingrediente: carne tocată de porc, mai grăsuță un pic, ceapă de două feluri, de gătit și verde, ardei grași roșii, orez Basmati brun, o cutie mare de roșii cireașă, paprika afumată, pătrunjel și usturoi. Carnea tocată de la European Sausage House este exact cum trebuie, nu-i mai trebuie nici un fel de artificii de îmbunătățire, dar alte alea merg prelucrate un pic.
Am tocat ceapa galbenă cam cum se vede și am pus-o la prăjit împreună cu orezul. M-am decis să folosesc sare de țelină, celery salt pe limba lui Shakespeare, în loc de cea Kosher pe care o folosesc de obicei. Adaugă un pic de gust deosebit dar nu din această cauză am folosit-o, ci mai degrabă pentru că am două borcănele și cel mai vechi ar trebui consumat. Am pus și un pic de piper Cayenne ca să înveselesc situația și mai tare.
Eu călesc în general ceapa înainte de a asambla o tocătură da-mi făcui socoteala că mai tot lichidul delicios ce iese din ea se irosește prin evaporare în timpul procesului cu pricina. De ce nu aș lăsa orezul să absoarbă măcar o parte din acest lichid? În plus se prăjește un pic și el… și uite așa mai adăugam un pic de gust extra în amestec.
Că tot veni vorba de tocătură, cam așa se prezintă compoziția, minus orezul și ceapa care sunt încă la călit. Am trecut ceapa verde, pătrunjelul cu tot cu tulpini și usturoiul prin câteva pulsuri de procesor. Completăm aromele cu paprika și un pic de ierburi de Provence. Ouă nu am mai pus. Merge tocătura și cu și fără… de data asta, în mod ciudat și ne caracteristic, ouăle nu m-au “inspirat”, ca să zic așa.
Ardeii sunt mult mai buni copți decât fierți, dar copți nu mai au nici un fel de integritate structurală deci nu mai pot fi umpluți cu nimic, decât poate cu întuneric. Asta nu înseamnă însă că nu voi încerca să-i coc, măcar superficial în câteva puncte, ca să le dau un pic de gust aparte, gust care se va difuza la fiert în toată masa mâncării.
Nimic special aici, ardeii vin umpluți și așezați în sosul de roșii cireasă. În ultimul moment m-am decis să folosesc pe lângă usturoi dat pe microplane și câteva foi de dafin în acest sos. Îmi place mult aroma lor și se potrivește bine în acest caz.
Cât umplem ardeii pârlim un pic la tigaie și capacele lor. Că de ce nu?
Ardeii căpăciți individual vin puși acoperiți în cuptorul pre încălzit la 300F cu convecție, unde vor sta până sunt aproape pătrunși, moment în care luăm capacul și ridicăm temperatura la 425F. Cam așa arată după încă 10-12 minute la această temperatură. Ahhh, miroase a ardei copți, unul dintre mirosurile mele favorite!
Cam așa au arătat în farfurie, minus smântâna sau iaurtul, după preferințe, bineînțeles. Trăznet au ieșit. Altfel nu știu cum să-i descriu. Ne-am inhalat fiecare porția în liniște, că timp pentru discuții n-am mai avut decât după ce ne-am pus frumușel burțile la cale.
Ardeii umpluți sunt un fel absolut universal, că or fi din America Centrală sau de Nord, din Subcontinentul Indian, din Scandinavia, Țara Bascilor, Levant sau din Balcani în general, acest fel se pretează la multe variații și la multe metode de gătit. Varianta particulară de față merge sigur la Letopiseț. Păi era pagina goală acolo… păi se poate?
Recent Comments