Nu se întâmplă prea des în viață să aniversezi 30 de ani de căsnicie, în special cu bucurie în susnumita căsnicie. Necazuri, unele mici, altele Doamne ajută rare, pățește toată lumea și este semnificativ mai ușor să treci prin toate alături de un partener în care ai încredere intrinsecă și absolută. Că la bine e bine și poate oricine. În fine.
Întâmplarea face ca această perioadă să nu fie una chiar rozalie, drept pentru care nu am avut așa mare avânt să facem cine știe ce pregătiri ori un mare eveniment din aniversarea noastră, posibil o masă mai specială pentru Ursele Casei, mai ales că Ursa Mică fu și ea cu noi. Zis și făcut, am luat aprobare de la Ursa Șefă și am purces la cumpărăturile de rigoare. Inspirația oarecum Iberică pentru preparatul care urmează provine de la Cava (“șampania”) pe care am achiziționat-o. Mi-a amintit de Gaudi.
De data aceasta m-am decis să prezint tot ce am preparat, mai precis tot ce va ateriza in farfurie la final. La interpretarea intențiilor mele quasi Iberice mă ajută două ingrediente, unul pe care îl am deja în frigi celălalt cumpărat din curiozitate săptămâna trecută. Este vorba de Perinaise, un soi de maioneză cu mirodenii Peri-Peri, un condiment pe care-l avem mai tot timpul și acei ardeiași verzi care m-au dus cu gândul la faimoșii Pimientos Padron în secunda în care i-am văzut. Mda nu sunt Padron, sunt Shishito, o varietate din Extremul Orient dar care aparține exact aceleași specii, Capsicum Annuum pe numele ei Latinesc.
Restul ingredientelor sunt: ierburi de Provence, cartofi fingerling, paprika (boia) afumată, fileuri de somon de Atlantic, miere, muștar Dijon și mărar. Vedem noi cum le vom folosi pe fiecare mintenaș.
Mai întâi ne ocupăm de glazura pentru somon. Amestecăm după gust miere cu muștar Dijon, paprika și ierburi de Provence. Nu dau cantități, aici fiecare face după gustul propriu.
Eu am dat somonul cu un pic de sare și piper, după care un strat generos din glazura produsă la pasul trecut. Lăsăm totul frumușel la tavă să se “marineze” cam 20 de minute. File-urile vor intra la cuptor pentru în jur de 10 minute. Cu puțină baftă și planificare aceste 10 minute somonul le poate petrece împreună cu cartofii la final, ca să avem totul gata relativ în același timp.
Pentru că veni vorba de cartofi, îi spălăm bine bine de tot cu peria și îi tăiem pe sfert în lungime. Îi aruncăm cu ierburi de Provence, praf de usturoi, paprika, sare și ulei, după care îi punem în tigaie la cuptorul preîncălzit la 375F (190 C) și reglat pe roasting cu convecție. Durează în cuptorul meu cam 25 de minute afacerea, deci după în jur de 15 minute am băgat în același cuptor și tava cu somonul, pe etajul de jos. În acest fel vor fi gata împreună. Sau aproape. În funcție de cât de rumeniți vrem cartofii ridicăm sau nu temperatura cuptorului pentru aceste ultime 10 minute. Nouă ne plac mai rumeniți, drept pentru care am ridicat temperatura la 425F (aproximativ 220C).
Cât timp se fac cartofii avem timp berechet pentru preparat un sos și ardeiașii. Mai întâi sosul, cât se încinge tigaia pentru ardeiași. Nimic fancy aici, un kefir sau iaurt, preferabil Grecesc, că e mai onctuos, ulei virgin de măsline și mărar tocat plus usturoi făcut pastă, sare și piper după gust.
În tigaia încinsă, cu ulei de măsline aruncăm ardeiașii de care avem grijă să fie numai într-un strat. În principiu ar trebui înțepați, pentru că sunt subțirei la “carne” și pot pocni. Îi lăsăm liniștiți să se prăjească bine-bine până le pleznește pielea pe o parte, după care îi întoarcem și repetăm procesul și pe cealaltă parte. Întregi ies un pic mai amari. Dacă îi preferăm mai “dulci” le tăiam codițele și îi prăjim fără ele.
Scoatem ardeiașii pe servețel sau hârtie absorbantă și le punem un pic de sare, tot după gust. Ca și varietatea Padron, Shishito sunt în general dulci, nu iuți. Ocazional însă cam unul din zece adună iuțeala de la ceilalți 9. De aceea e bine să avem și acel sos de iaurt, da?
Adunate toate în farfurie și aranjate după metoda Cu Furca. Somonul, cartofii, ardeiașii plus sosul de iaurt și pentru cine dorește, Perinaise, care merge Dumnezeiește la cartofi. Mă rog… așa cred eu. Totul cine garnisit cu un pic de mărar proaspăt tocat.
Este de prisos să spun cât de repede a dispărut totul din farfurie. Nu sunt Ibericii ăștia chiar fraieri!
La sfârșit ne-am delectat cu această Cava, întâmplător organică și o felie de tort de ciocolată de la o mică Bakery Georgiană din Aurora. Amândouă atât potrivite cât și delicioase.
Și-am încălecat pe o șa și v-am plimbat un pic prin Europa (și nu numai). Cam așa.
Recent Comments